În redacţie e linişte. Stăm şi ne uităm toţi, ca proştii, cum plouă. Loieru’ îşi drege glasul:

– Bă, Robi, începutul ăsta aduce a reclamă mascată la cartea aia prost vândută pe care ai scris-o.

– Care mă? îl întreb sincer nedumerit. [moment publicitar] Asta?

– Aia, aia.

– N-am ştiut că trebuie să am acordul vostru pentru a povesti ce se-ntâmplă-n Iustopia.

Oskar pufăie din trabuc, nepăsător de semnul pus de Aldo cu „Fumatul Interzis! (chiar şi pentru Oskar)”

– Băieţi, eu cred că mă retrag, ne zice Oskar.

– Aşa devreme? Nu-i nici doişpe ceasul. Spune drept: te vezi la prânz cu procuroarea aia simpatică de la DNA, îl împunge Aldo, probabil de ciudă că nu-i ia în considerare interdicţia.

– Nu, băieţi. Mă retrag din căcatul ăsta numit avocatură. Mi s-a acrit.

– E de la ţigări, remarcă Loieru’.

– E de la femei, îşi dă şi Costella cu părerea.

– Nu contează de la ce e. Prefer să plantez tutun şi să fac autostopul în jurul lumii, se decide Oskar.

– Şi cine-ţi udă tutunul? Că de fumat s-or găsi doritori, se arată mai grijuliu din fire Aldo.

– N-aţi înţeles. Prima dată-mi cresc tutunul şi cu prima recoltă în rucsac, fac roată pământului.

– Eh, poate constaţi că-i pătrat. În ziua de azi, mai ştii…

– Loiere, iar te fereşti să-ţi arăţi sentimentele. Recunoaşte că te-a amărât vestea lui Oskar, fac eu pe psihanalistul cu diplomă de drept.

– Hai, ‘ăi, Oskărele, chiar vrei s-o zbugheşti din ograda loierească? se arată Costella pentru prima dată cu adevărat îngrijorată.

– Am zis că plec din ciobăneala cu robe. Pot să scriu aventurile într-un jurnal loieresc autostopist. „Primul avocat autostopist pleacă azi din Iustopia. Goniţi-l cu coduri!” Ăsta poate fi primul titlu.

– Mda. Slab. Să vedem conţinutul şi mai discutăm, iese la suprafaţă redactorul-şef din Loieru’.

– Păi, drum bun atunci! Ce ţi-am putea dori altceva? îi zic. Încerc să-mi ascund emoţiile.

– Dacă-a plătit utlimul client, ăla de şi-a luat cu executare, mi-ar prinde bine onorariul lui pentru prima însămânţare de tutun.

Codul de procedură penală spiralat îi ratează capul.

– Care dai, bă?!

(Postarea asta e plictisitoare ca viaţa de zi cu zi. Sperăm că postările lui Oskar în jurul lumii nu vor fi. Dacă va avea bunăvoinţa să ni le trimită).

(sursă foto)