Clubul Colectiv din Sectorul 4, Bucureşti a ars ca o torţă vineri noapte. Sunt 30 de morţi deocamdată şi cifra se pare că va creşte. E doliu naţional. Cel mai sângeros moment de la Revoluţie.

Sunt de vină cei care au regizat şi pus în scenă un spectacol pirotehnic într-o speluncă plină cu scârţ, vată şi dioxid de carbon.

Sunt de vină cei care au supravieţuit, salvându-se după ce au călcat peste cadavrele carbonizate.

Sunt de vină medicii care nu sunt supraoameni, deşi ne-au demonstrat încă o dată că sunt eroi. Care ne-au făcut să ne întrebăm din nou ce s-ar alege de noi în caz de cataclism.

Sunt de vină oamenii care preferă să bea în oraş sâmbătă seara şi să râdă cu prietenii, în loc să bea acasă şi să-şi bată consoartele.

Suntem de vină toţi, pentru că deşi donăm sânge şi ieşim în stradă, nu punem mâna pe furci şi topoare.

Ştim sigur cine nu e de vină. Sub nicio formă autorităţile locale (din orice sector, din orice judeţ), care pentru o şpagă de nimic ne sacrifică siguranţa şi integritatea fizică. Autorităţile centrale, pentru că în schimbul taxelor de protecţie pe care le încasează plătesc şi organizează coloane oficiale, nu spitale de urgenţă. Proprietarii speluncilor, care au reuşit să creioneze un monstru multi-cefal de care trebuie să fim mândri în toată Europa: o reţea de cluburi-capcană, un turism bazat pe distracţie şi adrenalină, un brand de ţară.

În ciuda valului imens de empatie, societatea românească nu se va trezi nici acum, după cum viii rămân mereu cu viii şi morţii cu morţii.

(sursă foto)