Staţi păzea că o început. Avem noi o vorbă – cică studenţii de la drept îs ca ăia din casa Stark (ştiţi voi, Game of Thrones şi bla bla bla…). Adică tot mai puţini, de la sezon la sezon. Dispar pe capete ca hârtia igienică din biblioteci ori Unirea de pe rafturile ABC-ului de peste drum de cămin. Avem noi însă nişte reguli sfinte ce pot transforma un Stark într-un Betmen mai greu de ucis ca Bruce. Bruce Willis adică. Pam-pam!
Regulile sunt simple şi sună cam aşa:
1. Primele cursuri şi ore de seminar îţi decid viitorul. Căci de obicei lângă cine te pui la cursuri ori la seminar, rămâi tăt restul facultăţii. Şi de multe ori locul unde te pui e foarte la mişto. Deci mare atenţie.
Speţă: Primus ajunge cu întârziere la curs şi sala e aproape plină. Singurul loc disponibil e lângă unul ce sparge seminţe între dinţi. Ce trebuie să facă Primus? Greşit. Nu trebuie să se pună lângă el. Mai bine se pune cu fundul pe scări. Sau aşteaptă pauza şi fură locul unui alt coleg.
Dacă sunt multe opţiuni ai mare grijă ce alegi. Cei cu ciocate roz trebuie excluşi din start. La fel şi cele care s-au îmbrăcat ca de paradă. Nu zicem că nu există şi excepţii, dar de cele mai multe ori ăştia sunt cei care aduc venituri consistente facultăţilor din achiziţionarea de credite suplimentare. Ideal este să te pui în bancă cu unul ce peste 4 ani va ajunge judecător, procuror ori avocat. Căci reţeaua socială contează chiar dacă nu faci trafic de influenţă. E bine întotdeauna să cunoşti oameni de seama. Chiar şi numai datorită faptului că urmează să porţi discuţii inteligente cu ei pe parcursul a 4 ani de facultate şi chiar şi după. Cum îi identifici pe ăştia? Destul de simplu. O parte din ei sunt cei care se izolează ca pinguinii într-un colţ al încăperii. Ăştia-s ăia cu cap dar introvertiţi. Dar nu contează. Garantăm noi că cu cât îs mai Rain Man cu atât e mai bine. Le cumperi prietenia extrem de uşor, doar oferind la schimb juma de kil de atenţie. Pe alţii îi depistezi în funcţie de locul unde îşi orientează privirea. Dacă te bagi la seminarul de introducere în drept civil şi ăla stă cu nasul în cod, există o şansă destul de mare să fie interesat de materie. Dacă te-ai plasat totuşi prost, dar observi pe parcursul seminarului că din colţul opus al încăperii se pun întrebări inteligente ori miroase a IQ ridicat, faci orice să obţii un loc în locaţia respectivă. Vinde-ţi şi rinichiul dacă e nevoie. Pe termen lung s-ar putea să îţi salvezi neuronii.
2. Nu te duce după curs să întrebi profesorul cum se mănâncă o pizza. Cu alte cuvinte, nu pune întrebări cretine doar pentru a arăta că exişti. De preferat, nici după curs, nici în timpul cursului. Garantăm că o singură intervenţie inteligentă care pune profesorul în dificultate este mult mai relevantă decât 100 de intervenţii care te vor transforma într-un Clovn al patriei.
3. Conştientizează că entuziasmul din prima săptămână o să dispară luna următoare. Chiar şi cel care are tatuat pe frunte Forest Gump se crede cu mare potenţial în prima săptămână de facultate. Ceea ce trebuie să faci este să îţi păstrezi curiozitatea trează. Asta o faci dacă te inserezi în grupurile oamenilor cu scaun la cap. Deci atenţie la punctul 1. Nu e recomandat să refuzi toate berile şi invitaţiile la mahmureală. Dar ţine minte pentru ce te-ai înscris la Facultatea de Drept. Grupul original al băutorilor de bere este cel care prima săptămână ajunge la timp, a treia săptămână ajunge cu întârziere, după care îl mai depistezi doar prin restanţe.
4. Nu crede că informaţia se asimilează doar colorând cu marker fiecare pagină din carte. Realizează faptul că, cu cât colorezi mai puţin, cu atât ai selectat mai mult informaţia. Ceea ce probabil înseamnă că ai şi analizat-o şi… înţeles-o. În loc să colorezi pe carte, mai bine scrie pe ea. Când un coleg, un seminarist ori un profesor spune o chestie inteligentă (se mai întâmplă şi din astea), scrie cu pixul pe carte… acolo unde informaţia se potriveşte mai mult. Notiţele pe foi se pierd mai uşor. Iar de multe ori când eşti stresat şi citeşti din carte, nu te mai uiţi peste notiţele adiacente. Dacă vei scrie însă pe carte, îţi va sări informaţia în ochi. Nu ai cum să o ratezi. E ca o tipă cu decolteu generos. Îţi fură privirea. Tipele cu decolteu generos ştiu despre ce vorbim noi aici. Tipii se vor face că plouă… în gură.
5. Cheia succesului e relativ simplă în facultate. Minim 20 de pagini pe zi. Asta înseamnă minim 1200 de pagini în două luni. Ceea ce e mult mai lejer decât 1200 de pagini în 5 zile. Dar nu încurca beletristica cu literatura de specialitate. Asta din urmă nu doar se citeşte. Firul trebuie împărţit mereu în patru, căci doar aşa informaţia se asimilează cu adevărat.
6. Nu îţi da check-in în sala de curs ori în bibliotecă, când tu eşti de fapt în pat şi faci pe bolnavul. E ca şi cum ai bea bere neagră. Îţi faci creierul să creadă că e Cola. Când faci contabilitatea, trebuie să realizezi din ce cauză urmează să te violeze restanţele. Motivul nu este acela că ai prea multe check-in-uri în sala de curs ori în bibliotecă. Motivul este acela că te-ai păcălit în toată această perioadă şi ai mimat mersul la facultate. Opţiunile sunt două: fie mergi la facultate, după care înveţi singur, fie înveţi singur fără să mergi la facultate. Dar să nu înveţi şi să speri că ieşi din facultate mare artist, e doar un vis. E posibil să ieşi din facultate şi aşa, dar ieşi la fel cum ai intrat. Tabula rasa. Şi peste 4 ani o să ajungem să scriem şi despre tine pe loieri.ro.
Poate revenim. Cu o altă ocazie.
a law student will always pay his debts :))
More than once. 🙂