Am auzit pe surse că mâine sunt alegeri în Baroul Cluj. Ce înseamnă asta? Că o gramadă de avocaţi o să fie obligaţi să se prezinte la o miuţă politică al dracului de plictisitoare dar cu o miză enormă pentru nişte dinozauri. Din punctul nostru de vedere e o labă tristă.

Oare ce au candidaţii de oferit în afară de un discurs frumos? O echipă formată din oameni la fel ca ei? Nu, mersi.

Alegerile de tipul ăsta schimbă un singur lucru – viaţa candidaţilor. În rest lucrurile rămân într-o zonă gri cu miros de brânză stricată ţinută la cald timp de 4 ani într-un frigider scos din priză.

Am putea enunţa într-un singur cuvânt ce a făcut tanti decan în ultimii 4 ani: nimic. Iar cum lucrurile nu se vor schimba, nimic o să facă şi neneul ce urmează să câştige mâine alegerile. Da, o să fie un neneu. Ştim noi sigur asta.

Mai dificil este să enunţăm ce nu s-a făcut de către Baroul Cluj în ultimii 4 ani. Şi asta pentru că nefăcându-se nimic, nu e suficient de lungă ciorna.

1. Am înţeles ca INPPA-ul a fost de toată jena. Au venit tot felul de Farfuridi şi Brânzoveneşti ce nu aveau nimic în comun cu profesionalismul. Am înţeles de la mai tinerii colegi că foarte rar au avut ocazia să vadă un Radu Chiriţă, Budişan Călin ori pe Felicia Roşioru care să-i încânte cu prezenţa lor. De cele mai multe ori au venit oameni aroganţi care nu aveau nimic de spus. Nu demult fostul decan s-a lăudat că programul acesta de pregătire al avocaţilor este clasat numero uno în Europa. Fain, nu? O laie. Au citit şi ăia din afară vreo două hârtii şi au tras concluzia că vai ce tare suntem noi. Noi suntem veşnic buni pe hârtie, dar varză în realitate. Ăsta da motiv de laudă.

2. Stagiarii îşi bat joc de clienţii din oficiu. Pe ăştia chiar nu-i ia nimeni la puricat? De ce nu se iau măsuri atunci când singurii care îşi bagă mai naşpa picioarele în inculpaţi decât poliţiştii sunt avocaţii din oficiu? După căsătorie şi divorţ, avocaţii din oficiu fac cei mai mulţi oameni nefericiţi. Dar ei îs fericiţi că îşi iau jalnica sumă de 200 de lei pe simplul fapt că există. Aici e şi vina instanţelor că nu sesizează Baroul, dar aiasta din urmă entitate nu ştie să se sesizeze din oficiu la fel ca DNA-ul ori DIICOT-ul?

3. Conferinţe zero. Şi aici ne referim la conferinţe din alea ce valorează mai mult ca două palme peste curuţ. Am înţeles că există în Cluj o Facultate de Drept cotată foarte bine la nivel naţional (cel puţin aşa se laudă ei). De ce nu a existat un parteneriat pentru organizarea unor conferinţe pe noile coduri? În Timişoara, Bucureşti, Târgu-Mureş a fost plin de astfel de conferinţe. În Cluj, buricul Transilvaniei… zero barat. Cele care s-au ţinut nu au fost decât excepţiile care au ajuns să confirme regula.

4. Multe altele. De exemplu, Baroul Cluj nu a însemnat nimic la nivel naţional. Iar la nivel naţional am auzit doar aberaţii (examene pentru a putea pleda la CeApe sau Î.K.K.Jî) sau am văzut doar impotenţă (o ajuns DNA-ul să facă propuneri de lege ferenda care s-au şi pus în practică în vreme ce UNBR a tăcut mai ceva ca o pisică moartă). Dar să nu insistăm pe impotenţă. Că pe urmă impotenţii se oftică.

Noi propunem să dispară pragul ăsta cu vechimea pentru a putea candida. Ăştia realizează că poţi ajunge mai de tânăr Ministru al Justiţiei decât decan? Sau Preşedinte. Sau Prim-ministru. Adică pot să gestionez o ţară, dar nu am vechime pentru a gestiona un barou. Mergi, mă, de aici!