Luni era să-l împuşc pe Loieru’, fiindcă a uitat să tragă apa la budă şi a împuţit toată redacţia. Asta după ce am venit de la instanţă unde, dacă aveam o mitralieră, măcelăream completul de apel şi pe toţi din sală, că au râs de mine pe motiv că mi-am luat roba pe dos. Marţi era să-l împuşc pe unu’ în trafic, fiindcă mergea cu 30 la oră, scărpinându-se în nas, în timp ce vorbea la telefon şi spărgea seminţe: Manelistu’ pulii, mi-am zis, nu crăpaţi toţi odată, la grămadă cu ţiganii şi toate nulităţile din ţara asta! Eu mă grăbesc la lucru! Mai târziu, la casa de marcat din supermarket mi-a venit să-i crăp capu’ la unu’ fiindcă, deşi nu terminasem de pus cele cumpărate în traistă, se tot foia pe loc şi pufăia de parcă se grăbea la pipi. Chit că stătea şi în drept cu PiOeSu’ şi nu puteam băga PIN-u’. Mi-a venit să-i fut un card contactless în dinţi. Când am ajuns acasă, unu’ parcase pe locul meu. Futu-i Dumnezeii mă-sii, am scrâşnit printre dinţi, acuma să-i fut o cheie de-a roata pe toată maşina?!

Miercuri, ajuns în redacţie, am văzut ce s-a întâmplat la Charlie Hebdo. Şi m-am calmat automat.

Joi şi azi, am văzut oameni care încearcă să justifice, pe un raţionament de genul nu poţi să faci mişto de oricine şi orice, că ăia şi-o cerut gloanţele când au făcut mişto de Allah. Nu că ar fi de acord că e bine ce s-o întâmplat, dar ăia şi-o cerut-o. Şi mi-au revenit nervii.

Ca să o punem în termeni simpli: când cineva desenează/spune ceva insultător la adresa ta/religiei tale e aproape ok să-i caşti o gaură-n cap, nu?

Imaginea din header e părerea mea, atunci (dă click pe ea, să o vezi toată). Aşa că, hai, bă, trage!

PS 1: Aveam la dispoziţie câteva imagini insultătoare şi legate de religie. Deocamdată, mă abţin. Încerc o enervare pe criterii laice.

PS 2: Situaţiile presupus a mi se fi întâmplat luni şi marţi, precum şi părerile exprimate acolo despre manelişti şi cetăţenii de etnie romă sunt ficţiuni create de mine pentru a te ajuta, printr-o metaforă, să te pui în locul unei persoane colerice şi a reacţiei ei în faţa nervilor. Nu sunt părerile mele reale. Asta ca să nu ne abatem de la subiect.