Ca orice român autentic am gândit zilele ăstea cu pedala emoţională apăsată la maxim ca Minodora. Dacă puteţi să vă imaginaţi că aşa ceva e posibil, monologul meu interior o fost mai emoţional decât orice comunicat al DNA. Fiind însă şi loier de meserie, deci încuiat la minte prin definiţie, am început printr-o poziţie foarte rezervată faţă de ceea ce se întâmplă în stradă. Nu sunt PSD-ist. Şi nici de stânga. Din contră. Sunt un idiot care a început să voteze pentru prima dată pe la 20 şi ceva de ani şi de atunci o fac doar cu dreapta. Cu toate că nu avem stângi şi drepte în Româniuţa, ci doar mâini ciunge, eu votez cu dreapta. Şi cu tăte ăstea, la începutul protestelor eram concentrat să găsesc argumente împotriva protestatarilor deşi eram perfect de acord cu protestele. La un moment dat am crezut că o iau pe ulei ca Moise Guran. Am ajuns să zic despre mine că sunt un tip deştept care spune lucruri tâmpite, deşi îi făceam bolovani pe ăi de îmi atrăgeau atenţia în legătură cu aiasta.

  1. Spuneam că cei de la proteste habar nu au de ce protestează. Îmi mai spuneam că este incorect să protestezi când nu înţelegi fondul problemei. Îmi părea halucinant să văd că se invocă false probleme (graţierea corupţilor, dezincriminarea furtului până în 200.000 lei etc.) şi îmi creştea pulsul când vedeam comunicatele DNA prin care se vindeau gogoşi mai mari decât coaiele lui Dragnea dinainte de 30.01.2017.
    • Exemplul perfect (Edit: aici am operat unele modificări la sume să fie mai apropiat de realitate şi a ieşit o sumă mai mică) e ăla în care s-a transmis mesajul apocaliptic că o să scape toţi corupţii datorită pragului de 200.000 lei deşi eu nu prea am văzut dosare cu prejudiciu situat sub acest prag. Dar DNA a fost de treabă şi ne-a oferit date statistice. Cică sunt vreo 1500 de persoane trimise în judecată pe abuz în serviciu (şi suntem generoşi ca mai exact e vorba de cam 1200 în 2014-2016) iar din cauza pragului impus o să scape ca prin urechile lui Sauron (care nu avea urechi deci era uşor să te strecori) şi nu o să poată fi recuperat un prejudiciu de peste 1 miliard de EURO. Doar că 1500 * 200.000 lei = 300.000.000 lei care înseamnă 75.000.000 euro la un curs foarte generos de 4 lei / euro. Adică imposibil să ajungi la suma de 1 miliard de EURO. Nu că 75.000.000 de EURO nu e o sumă consistentă. Dar nu e frumos să îi minţi pe cei care îţi declară iubire seară de seară în aer liber. Dacă cei 1 miliard de EURO nu au legătură cu modificările legislative, poate nu ar fi trebuit menţionaţi în comunicat, nu?
    • Apoi a fost dubios exemplul cu Colectiv din comunicatul DNA. Cică din cauza modificărilor nu se va putea aplica abuzul în serviciu atunci când se vatămă nişte interese legitime. Dincolo de faptul că vătămarea intereselor legitime o rămas la locul lor şi îmi este greu să accept că orice s-a întâmplat post Colectiv nu intră la secţiunea deosebit de grav, am stat să mă întreb ce dumnezeu are Colectiv cu caloriferul? Că s-au dat autorizaţii la mişto, ok. Abuz în serviciu. Dar dacă vreo victimă şi-o ia în spital ori decedează că lipseşte nu ştiu ce aparatură, eu cred că avem infracţiuni pentru absolut orice rezultat vătămător ce poa’ să apară. E doar un exemplu în care abuzul în serviciu e rupt din context şi folosit prin raportare la un exemplu ce stârneşte emoţie (c)olectivă.
    • Nu în ultimul rând, DNA ne-a vorbit la greu despre dezincriminare. Şi apocalipsa de după. Cam cum ne-a vorbit nu demult că o să scape corupţii din cauză că nu se vor putea folosi interceptările în dosare după decizia Curţii Constituţionale pe interceptările efectuate de băjeţii de la SRI. Asta prin comunicatele de presă. Că în sălile de judecată spuneau că e doar o nulitate relativă şi că nu trebuie exclus nimic. La un moment dat aproape că dădeau ochii peste cap când mai venea câte un loier să invoce excluderea interceptărilor. Şi stupoare. Interceptările au rămas la locul lor. Tăte. Cam aşa ne-au luat şi amu’. Au folosit un cuvânt ce a stârnit panică. Şi anume dezincriminare. Doar că acolo unde pragul nu era atins am eu un feeling de prost gust că se muta discuţia pe vătămarea gravă a unui interes legitim. Da, apăreau discuţii pe latura civilă. Dar dezincriminare? Poate prin comunicatele de presă. Nu şi în practica judiciară. Cu tăte că e de ordinul evidenţei că asta şi-o propus (a)legiuitorul de seară. Dar a fost atât de dobitoc încât tăt muiuţu’ aiesta care nu a ţinut decât vreo câteva zile nu ajungea oricum să producă efectul dorit.
    • Dar hai că accept că opera dezincriminarea. Nu de alta dar au spus-o şi specialişti pe care îmi propun să îi cred pă cuvânt, aşa că nu vreu să contrazic chiar tăt ce mişcă prin spaţiul public. O venit un comunicat DNA prin care s-o trântit informaţia că pragul de 200.000 lei nu are nimic a face cu decizia Curţii Constituţionale. Mna. Poate pentru ăi care nu o citit întreaga decizie a Curţii Constituţionale. Că suma la care care s-a făcut referire e arbitrară e foarte posibil. Dar să bagi lemne pe foc spunând că aiest prag nu are absolut nicio treabă cu decizia Curţii Constituţionale, când prin decizia cu pricina se face trimitere la principiul ultima ratio şi se scrie negru pă alb că nu ar trebui să fie chiar totul abuz în serviciu… e cale lungă.
  2. M-am mai îngrozit de intervenţia unor specialişti. Am văzut ce o scris nea Dănileţ. Atotprezentul nea Dănileţ. Luceafărul. Cică micşorarea pedepsei o să ducă la prescripţie după cinci ani. De parcă nu o auzit de prescripţia specială. Măcar să o menţioneze şi pă aia acolo. Că s-a referit totuşi şi la dosarele în curs. Noaptea minţii! Asta dincolo de faptul că îmi pare puţin îngrijorător ca un jude ce ziua judecă dosare pă abuz în serviciu, seară să bage la greu interviuri şi să aibă intervenţii pă Facebook despre cât de aiurea sunt modificările. Este totuşi o diferenţă între a scrie articole de specialitate şi a avea intervenţii politice pe un subiect juridic. Unde mai este aparenţa de imparţialitate după astfel de intervenţii? Mai ales atunci când îţi dai tag pă Facebook cu Moise Guran şi Tudor Chirilă care cer pârnaie pentru toţi. Poate înainte să cerem altora să-şi cenzureze comportamentul de hoţ, javră, ălea, ălea, am putea şi noi să fim mai ponderaţi.
  3. Pe de altă parte am fost şi eu la proteste. Nu de alta dar am simţit că protestele sunt importante. Nu eram aproape deloc de acord cu protestatarii. Cu o singură excepţie. Modalitatea în care s-o încercat să se atingă fondul problemei o fost de-a dreptul greţos. Ca un viol într-o cocină de porci pe -20 de grade celsius. Efectiv mi s-a ridicat părul pe mână când am văzut ce tupeu au băjeţii ăştia. Şi cum au acţionat. Pă ascuns. După căderea întunericului. Fără consultare publică. Fără vreo dezbatere măcar în cadrul Guvernului. Şi cu o publicare în Monitorul Oficial mai rapidă ca o ejaculare precoce. Pentru asta trebuia să iasă în stradă şi mă-sa lui nea Dragnea. Să strige în gura mare „eu nu aşa te-am crescut, fecioraş!”

Dar nici măcar despre ăstea nu am vrut să discut. Am avut sentimente foarte contradictorii faţă de ce se striga la proteste. Să ne înţelegem. Protestele au fost, sunt şi o să fie şi în continuare justificate. Dar manifestarea unei iubiri necondiţionate faţă de anumite parchete – cred că cei de la DIICOT s-au simţit puţin excluşi de la iubirea populară – nu prea are treabă cu supărările oamenilor. Efectul? Dosar penal ce are ca obiect OUG numero 13. Asta e aşa… puţin îngrijorător. Proşti sau nu, rău voitori cu siguranţă, dar hai să nu facem din dreptul penal şi o formă de răspundere politică.

Hai că m-am plictisit şi vreu să prind şi eu finalul poveştii ăsteia. În sfârşit s-a trezit ţara din amorţeală. Dacă stau mai bine să mă gândesc protestele puteau viza absolut orice atâta vreme cât s-au strâns timp de atâtea zile zeci de mii de oameni în spaţiul public. E primul semn că avem un început de societate civilă. Doar că aieste proteste au arătat şi o societate civilă prost informată, naivă şi care mai are foarte multe de învăţat în general. Dar este un început foarte promiţător. Să vezi copii care învaţă semnificaţia unui protest de amploare la o vârstă atât de fragedă. Ori oameni care cu siguranţă nu au votat niciodată dar care şi-au găsit spiritul civic. Scăparea zace în noi. Adică schimbarea.

Poate pe viitor aceeaşi societate civilă va protesta şi pentru respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, chiar dacă aceştia poartă denumirea generică de inculpaţi ori condamnaţi. Nu de alta, dar un OUG poate să fie atât în defavoarea cât şi în favoarea unor persoane. Până acum s-a auzit revolta doar când un OUG a fost în favoarea unor persoane. Poate pe viitor se va scoate în evidenţă şi cealaltă jumătate a paharului. Pentru că… ştiţi voi… Statul de drept nu e sinonim cu dublul standard. Sunt concepte diferite.

Am zis!

LATER EDIT: Mulţumim de atenţionare, nu ştiam povestea fotografiei. Am schimbat-o (sursă foto reală)